am vazut zilele astea filmul "88 minutes" cu Pacino. Ne cam plictiseam, nu mai vazusem un film demult, asa ca ne-am dus la video rental sa vedem ce mai e nou (sau vechi). Vazusem deja reclama la 88 minute (nu mai stiu unde), si stiam ca e cu Pacino (oricum nu poti trece cu vederea ca e cu Pacino, pen'ca apare proeminent pe coperta DVD-ului, Pacino-ul cu care ne-am obisnuit deja, cu privirea aia bântuită, cu părul vâlvoi-a-la-Pacino). Mare pierdere de vreme. Vorbeam si cu amicul-care-ma-bate-la-racquetball, inteleg ca orice film este in fond o afacere (investesti niste bani, ca sa scoti un profit), dar unele filme sunt afacere si doar atat. Nu stiu ce il motiveaza pe Pacino sa apara ca iconic figure in astfel de filme (altul la fel de…
Citeşte mai departe

o leapşa pe ouate de la madelin Momente pe care as vrea sa le retrăiesc? Nişte anumite săruturi. Mai mult de trei. Nişte anumite zile la Ploştina - cred ca în jur de trei. Si nu sunt de acord cu Vlad, cel puţin nu pentru momentele mele, ele nu au devenit fericite prin amintire, ci au fost fericite de la început. Retrăindu-le le-aş îmbogăti, nu dilua. Alelalte incorecte politic, he, sunt multe. Unde sa încep?…

oare de ce lu' lume îi place să discute evenimente curente? Am decis sa ascult un pic de Yann Tiersen si a sa Comptine d'un autre ete: L' apres midi. Dar de ce simte lumea nevoia să-şi pună producţiile pe youtube? Am găsit cam un milion de mâini pe piane, încercând să cânte piesa lui Tiersen. Şi de ce Romanian keybord layout inversează y şi z? Uite de ce: căutând Yann pe iutube, am dat de Zann, şi muzica sa Şi m-am mai uitat la nişte dance quotes dintr-un post mai vechi…

az' dimineata m-am trezit ca nu mai pot baga masina in viteza. Micuta Kiku-san are o cutie automata, cu un schimbator cu buton pe care il plimbi din "Park" in "Rear" in "Drive" "Overdrive" etc. Pen' ca uamenii sunt in general batuti in cap, chestia are un safe mechanism care nu permite scosul din "park" decat daca (a) apesi pe frana de picior plus (b) ai cheia in contact si (nu ori) (c) apesi pe un buton din maciulia schimbatorului. Ei bine, az dimineata botonul nu se mai apasa, si deci prin urmare nu puteam scoate masina din "park". Stupefactie, si dezmagire majora, mai ales la Toshiko (eram plecati la cumparaturi...). Am schimbat tinta, ducandu-ne la un magazin din apropiere (in termeni americani) de unde m-am spetit carand trei sacose…
Citeşte mai departe

Toshiko a descoperit recent prin măruntaiele iPodului directorul numit "Şlagăre." (corect: şu-la-ga-re). Şi aşa se face că de o vreme ascult, de dimineaţa până seara, "fotoliul din odaie, şi-o carte ce-ai lăsat-o pe noptieeerăăăăă", "ce-aş fi fost daca n-ai fi existat", "Iubiiiteee...vaporul de'altă dat'/a naufragiat...", "bună seara, iubito, te aştept ca şi când..." "de-ar fi să viiiii.....aş crede căăăăă viisez..." "casa mea'i un cântec cu acorduri ample..." şi "un albastru iiiiiiiiiinfiniiiiiiiit" De vreo doo zile de fapt, mă trezesc când şi când fredonînd în barbă "vreau, vreau, să-i las un semn din aaaaaanii meeeei," şi vorbind cu laptopul, cu o voce joasă, "bună seara, iubito! sunt destui care vor..." E nostalgic…

Cine ma stie cat de cat stie ca interesul meu pentru politica si politici este zero. Daca ma intrebi de exemplu in ce partid e Hrebenciuc (si cine e Hrebenciuc, de fapt), habar nu am (nici de Basescu nu sunt prea sigur in ce partid e - in ce partid e?). Acum, asta nu ma opreste de la a avea pareri - pe cine opreste vreodata? Chestia e asa, habar nu am (in mare detaliu, ca in mare asa poate ca mai stiu) ce platforme politice si economice au candidatii de azi d'aci din america; unu ca nu prea ma intereseaza ce zic candidatii ca or sa faca, doi ca nici nu cred ca asta este cel mai important lucru. Pentru mine, evident. Asadar, de ce vreau io ca Obama…
Citeşte mai departe