mariaje transculturale

japonezii sunt foarte simbolici. și niciodata (sau nu foarte des) nu se referă direct la obiectul discuției – îl reprezintă prin simboluri, abordări oblice, sensuri indirecte de aici două consecințe: 1. de câte ori declară sau întreabă ceva, sensul real nu e cel exprimat. trebuie să fii atent la nuanțe, la sensuri printre-rânduri, la aluzii. 2. de câte ori tu declari sau întrebi ceva, indiferent cât de direct și fără-sensuri-ascunse este declarația ta, ei le caută, sensurile ascunse, aluziile și nuanțele. trebuie să cugeți atent, încercând să fii japonez

Read more

alternate endings

The Order of the Phoenix Chapter 28 Snape’s worst memory “You will not tell anybody what you saw!” Snape bellowed “No,”, said Harry, getting to his feet as far from Snape as he could. “No, of course I w-” “Get out, get out, I don’t want to see you in this office ever again!” And as Harry hurtled toward the door, a jar of dead cockroaches exploded over his head. He wrenched the door open and flew away up the corridor, stopping only when he had put three floors between himself and Snape. [ALTERNATE] …. “Get out, get out, I don’t want to see you in this office ever again” Harry hurtled toward the door, and almost tripped over his robe. He managed to catch himself on the doorknob and…

Read more


vrăjitoreli

sunt în plin prim puseu Harry Potter. Am trecut de jumate deja, volumul cinci carevasăzică (pă kindle, blegule, pă kindle, citesc în orice pozitie anatomică, pe budă, în alimentara, cu un pic de practică si pe bicicletă) până acum cel mai mult și cel mai mult mi-a plăcut de Pigwidgeon, bufnitoiul lui Ron (primit de la Sirius), cel ce topăie de bucurie că primește un pachet de dus undeva, și apoi cade câte trei metri cu pachetul înainte de a-și lua zborul cum trebuie, că e prea greu pentru el. ideea unei lumi paralele în care functionează legile magiei nu e nouă, totuși. în 1971 Poul Anderson scria o colectie de povești delicioase, grupate sub “operatiunea haos” (pdf-ul se găsește aici). actiunea se petrece în america unui univers paralel, unde…

Read more

leapșă cu cariere

este cam așa (scurt): 1. ce ai vrut “să te faci când te faci mare” – când erai la grădiniță 2. ce meserie ai învățat în școală? 3. ce meserie practici acum? (cât de departe este de cea învățată?) 4. dacă ai putea schimba brusc cariera (lăsând partea financiară și pe aia de prestigiu la o parte), ce ai face? și să răspund: 1. prima mea memorie despre “ce vrei să te faci când te faci mare” este macaragiu. aia că mă fac doctor a venit mai târziu, după ce începusem să citesc cărțile de educație sanitară găsite prin subpatul de la Ploștina 2. medicină am învățat la școală să fac 3. cercetare în diverse, științe sociale, sănătate publică, epidemiologie. 4. visul meu este să devin bucătar profesionist și să…

Read more


uneori urăsc legile fizicii

aia a gravitației, când mă aplec să leg/dezleg șiretul și borseta de umăr – împinsă din timp către spate – vine rostogolindu-se și sfaârșește atârnând in fața și ochii mei aia termodinamică (?) care face să mi se aburească ochelarii când intru undeva aia a tensiunii superficiale a apei (cred) care face să mi se lipească de degetele ude, insistent, bucățele de mărar și pătrunjel, în procesul de tocare legea lu’ bernoulli (sau care mă-sa e) care face să se îmbulfoaie, spre înăuntru, perdeaua de duș când fac duș (și dușul curge, carevasăzică) mai adăugați

Read more

biciclete de la B la A

în Berna biciliștii au un aer mai atletic, cumva. folosesc în general biciclete cu ghidon drept sau d’alea cum-le-zice, drop parcă și stau aplecați – sportiv – peste ghidon. mai e si faptul că în mai toate orașele găsești o pantă în sus sau n jos, iar elvețienii sunt cam fanatici cu bicicletele – -îi vezi pe orice vreme, în orice anotimp, pe orice înclinare de pantă, meticuloși și conștiincioși, pedalând. se’mbracă în general “outdoor”, cu jachete de fleece sau similare, ca de mers pe munte. așa vin și la servici, în general. amicul Ben – elvețian fiind – îmi spunea odată că elvețienii, din generația lui cel puțin (care este și a mea) sunt cam nemulțumiți, subliminal, de “domesticirea” de care dă dovadă societatea elvețiană, cu reguli ce trebuiesc…

Read more


“da’ parcă tot hârtia…”

…cu variantele (senzoriale) de rigoare: olfactive: “da’ dacă nu simţi mirosul de hârtie (cu variante: veche-îngălbenită de timp, nouă-abia-ieşită-din-tiparniţă), nu’i tot aia…”; auditive: “da’ dacă nu aud foşnetul hârtiei când întorc pagina parcă nu e carte”; tactile: “da’ dacă nu simţi cartea, pagina, hârtia, cu degetul, parcă nu e tot aia…” bre, o fi. dar, pentru mine, “a book is a book is a book”. eu vreau să citesc, cartea e înăuntru ei, nu înafară ei. senzaţiile senzoriale le am când mă cufund în acţiune, în poezie, nu când dau pagina. prin urmare şi aşa deci, sunt totalmente îndrăgostit de noul meu Kindle. uite, tocmai am descărcat integrala (sau aproape) Isaac Asimov. are 25 megabiţi, şi e la îndemâna degetelor mele în orice secundă. Proiectul Gutenberg (şi alte asemenea) îţi…

Read more



supraviețuire

florile mele – mușcatele și celelalte pe-care-am-uitat-cum-le-cheamă (aduse de la mama, un fir plăpând cu rădăcinuțe, acum doi ani) au trecut printr-o iarnă grea. în februarie – când am avut niște zile cu 23 grade – le-am scos afară câteva zile. într-o noapte, însă, le-a prins gerul, sărăcuțele. floara de la mama – care crescuse mare în vara de dinainte – rămăsese ca o mână uscată, de bețe fără frunze. i-am taiat ramurile, lăsând doar tulpina principală, dar nu m-am îndurat de ele și le-am ținut în apă. au prins rădăcini. mușcatele, și ele, incet-încet, au scos frunzulițe. acum sunt pline de flori.

Read more


foi cu lapte

care s-au comis deja o ciorbă pur buzoiană (și nu numai – buzoiană de munte, nu de câmp….cojanii nu știu de ciorba asta) care este fix ca în titlu: foi (de ștevie, de sfeclă, de rapiță, de ce ai) cu lapte (bătut). sau, cum mă întreba pătrățel acu’ demult de tot, “ciorba de salata cu iaurt” rețeta e oleacă actualizată și fotografiată, deh. deci. ne trebuie așa (vorba lui coiotu’): -foi: de ștevie sau sfeclă sau lobodă. eu o știu cu foi de sfeclă, alea de mă trimitea maicamare să culeg să tocăm la porc sau la pui. am găsit sâmbătă la magazin, puse frumos în pungă, foi de sfeclă. na, zic, iau și fac foi cu lapte. foile se spală și, prozaic, se opăresc (întregi – tocatul se face…

Read more



am intrat in randul lumii (elvetiene)

adicatelea mi-am luat bicicleta. dar nu am fost suficient de patriot local sa o iau din elvetia unde e de doua ori mai scumpa. m-am dus in Basel la amicii G. si L. (sa le vad noul bebe) si amicul G. m-a dus in plimbare pe jos in partea germana a orasului unde se afla si un magazin de de toate, inclusiv biciclete. asta sambata; duminica am scos-o la probat si m-a prins cea mai torentiala ploaie de am vazut pana acum. dar merge bine. tre’ sa petrec cateva ore să o reglez, ca are vitezele cam vraiște (mi-am comandat carte de reparat biciclete pe amazon dot com); mi-am luat ceva scule, ulei de uns lanțul, o șa mai moale cu gel nu’s-de-care. numai casca nu iau, iote asa. am…

Read more