*copilăria în spatele blocului, pe Brumărelelor: pititea, pac-pac, de-a submarinul, caoboi, căsuţe pentru indieni, “animale din continente”, salcâmi, “capătul blocului”, ţevi, plopi, grâu, maci, centură, semicentură, cazemate, derdeluş de un metru (dar nu contează), plecat după guşteri, Chitinoţ, Sandi, Niculae, Dragoş, Ceaceari, fraţii Dinu, “gropiţele”, fotbal între pomi, hamace, zarzăre, vecini, tei, căldură, îngheţată, complexul mic, pistoale, pac-pac cu arcul, ţevi cu cornete, corturi din pături, baloţi de grâu, “de-a Tarzan”, jucat pe scară când plouă, adunat melci după ploaie, păpădii nuielite cu nuiaua, “una-mia-suta-lei, ia-te-rog-pe-cine-vrei”, “flori, fete, filme sau băieţi”, printre maşini, “ţi-ai făcut lecţiile? (arghh!)”, soare.
*copilăria la Ploştina: găini, pisoi, căsuţe pentru pisoi, pârlitoare, sanie, derdeluş de două sute metri, derdeluş cu trambulină, Adam şi Eva, Odaie în Muche, cârlani, “prin pietre”, agrişe, coacăze, cărţi in foişor sub pat, Tătăiţu, Odaie peste muche, la brazde, Maicamare, săpun de casă, cireşe, cireşe, lapte de vacă, noroi, mere văratice, “la nisip”, Faţa Mortatului, fagi, foc pâlpâind pe pereţi, ciorapi de lână la uscat, Cosmos, prune, cotlon, coteţe şi cotloane, ciuciurul Buzii, mâncare la cosaşi, “pe şes”, rata de şase dimineaţa, rouă dimineaţa pe fân, sanie de lemn, nea Ion Stănescu, Iţă, Cornel, măcriş, aluni, apă de la fântână, băsioacă de adunat, curcănei, la strâns brazde, căpiţe, claie, popa Murea, în Ferdinanţi, Faţa Malului, la zmeură, fundul grădinii, ţărână, pluguşorul, plugul mare, Înviere, priporul Ploştinii, foişor, coşar, podul grajdului, vaca Murguţa, calul Piciu, în Muche la Stână, cruci, odaia lui Nisturuc, în plantaţie, fagi, leagăn în pădure, buz de mămăligă pe plită, plăcintă cu brânză, spălat cu leşie, spart lemne, tocitori, răvăşitul oilor, mustăreaţă, fragi, coacăze, cumpărat pâine la “Magazie”, margarete, cimbru, floare de fân, “dă tu o pală de fân la viţel”, foi de sfeclă, bolovanul Mortatului, fotbal “pe pod”, Hodoboaia, fragi la Pistolu Turcului, Focul Viu, Clajna, libertate, libertate, libertate…
(“DŢMTV” – “de ţinut minte toată viaţa”, aşa ne punea profesorul Radu de matematică să scriem pe caiet după ce ne preda câte o teoremă)
pe mine m-a pus profa de istorie să scriu „meteci” de 100 de ori la sfârșitul caietului
Eu am doar o lista dţm
Ciutura – la balta, rasturnatul mamaligii, tocat foi la ratze, flori fete filme sau baieti, la discoteca, tohanu’, Ruptura, la furat de mere, udat gradina, zaton, toporasi, peste, pe dos, la deal, la vale, pe deal, muma, ata de mamaliga, la vrajit, gerul bobotezii, rustemul, spalat cu leshie, boji, vatra focului, thest, paine azma, malai, dude negre, matura de nuiele, stropitu’ bataturii, sarba, cazan de tuica, intrat in butie, oala de vin, ceapa sparta cu sare, la lemne, adunat ciuperci, tamaioara, impartit, dude albe, vatrai, dat cu var, lada de zestre, caval… uff, n-am mai mancat dude de dooj’ de ani.
mai bine la plostina?
bam!
sau in brumarelelor?
bam!
asa am avut io la breaza si la bukale.
nu reusesc sa aleg: povestile de breaza, sau agitatia bukalelor…
Impricinatule, la mine a fost simplu sa aleg, viata de la oras era banala cmparata cu cea din vacante. Nici macar dude nu aveam la oras. 🙂
Bam, evident.
la mine e bum
împricinatule, cam aşa e şi la mine, dar până la un punct; diferenţa majoră e că pe Brumărelelor când mă duc e fain, familiar, amintiri, bara de bătut covoare, plopii din spate, etc, dar la Ploştina când mă duc e acasă
La mine e, evident, tot timpul şi mereu pleosc!
Deci aşa, bine: DŢMTV
Tanti Mihăileanu căreia i-am spart geamurile de vreo trei ori, foaia ruptă şi dată pe apă cu un trei cit China, la aritmetică – eram ciudat de melancolică pentru o persoană de şapte ani, privind-o cum pleacă – in clasa I, Ivan Turbinca, citit de tata, mirarea ca cum se pun oamenii astia si scriu, asa, din senin, “da’ cum fac, da’nu se satură?”, chestii, dudul cu dude albe mari, dulci, incredibil de tentante şi cu păianjeni şi de departe, înserarea, clasa de copii speciali, cu – fatalitate – ore suplimentare!, beţia cu vin scos din butoi de-un Crăciun, pluguşorul şi o pereche de patine din banii strînşi, cutremurul din ’77, baia comunală, “Poezii” de Elena Farago, profa Iliescu, “răspunde, mamă, unde eşti, sunt eu Cosmin al tău cel mic, mi-e foame şi mi-e frig”, rîmele cultivate de bucu, trompeta de la pompieri, coropişniţe, peştele albastru de pe televizorul la care venea toată strada să se uite vinerea – chiar, care aveţi un peşte de-ăla, caut de vreun an – “Veronica nu mai plînge”, praştie de gumă, făcută zdravăn dintr-un lemn, praştie de fiţe, cu bolduri îndoite, care usturau major, leagăne, crăci de copaci, teiul din care am căzut pe un garaj drept în picioare, piersici, moartea porcului Ghiţă, mătuşa cu cireşi amare, îngrijorată că stau în pom de cinci ceasuri şi nu mai are poame de dulceaţă, i-am mîncat pomul, frati-meu şi, evident, o tonă de cireşari. Ce mai era?
După aia m-am făcut mare.
bianca, pe cuvant ca cam asa imi inchipuiam dtmtv-ul tau 🙂 cam ca pe al lui Scout Finch din “To kill a mockingbird”
tot pleosc
Mai erau si chestii intens sexuale, gen dat chilotii jos, sa vedem cine-i cum. Am halit ca la vreo zece batai ca m-a pirit unu’ mic, ca nu vroiam sa-si dea chilotii jos, ca era prea mucea si s-a simtit jicnit. Bietul Gabi… M-am ascuns in weceul ala, gen mirosit cacat pina te ustura nasul, sa nu ma prinda tata sa-mi arda vreo citeva de copchil emancipat… Oricum m-a spus, piriciosul…
Măi, omule, nu. Încă nu şi am patruzeci de primăveri. Cartea nu am citit-o, însă filmul m-a rupt. Oricum, în apărarea celorlalţi, eu nu sunt un om comod. O să servesc mereu aceeaşi mîncare care sunt. Ce vrei mai mult de-atît?
adicătelea mi te inchipui copil cam ca Scout Finch