vechi și nou – lungul drum al tapirului către altă casă
întâi și întâi demontăm pefeleul de la IKEA, să-i demonstrăm lui blegoo că se poate
sufrageria devine depozit
...la fel și dormitorul
..dar nu pentru mult timp.
Bucătăria trebuie golită și ea...
..iar pe hol nu prea mai e loc de trecut.
La geam, schele...
care tot urâte rămân, cu tot apusul de soare.
Blocul nou, încă în finisaje acum câteva săptămâni....
... e lângă calea ferată, dar e liniște totuși.
Intrarea în bloc - chiar în fața micii gări.
Iar peste drum - cafeneaua unui hotel..
(ăsta)
Cartierul, frumos și liniștit de partea ailaltă.
Gata, începe descărcarea mașinii.
BUcătăria nouă se umple...
în timp ce apartamentul vechi se golește
...încet încet.
Așa. Aici este "dinning area", cu "camera cu soare" în spate...
..care, cu scaune (tot de la IKEA, și ce?) e numai bună de servit cafeaua dimineața.
A, să nu uit, pefeleul de la IKEA ajuns cu bine, blegoo. Nu se vede în poza asta, da' are 2.5 metri lățime.
Sufrageria nouă e încă goală - alt drum la IKEA pentru canapele (la salariu).
(apartamentul e d'ăla cu principii postmoderne, beton dezgolit pe tavan, etc)
bomboana de pe tort - mașină de spălat!
"Camera cu soare", relaxantă...
...și cu o vedere bună....
...chiar și când plouă.
Acum mă pot relaxa un pic, în bucătărie...
... de unde vederea e superbă...
...mai ales când apune soarele.
...dar mai ales când se joacă copiii.
m-am mutat
oare v-am zis?…
ce mai crește la mine în grădină
întâi și întâi crește iarba, care trebuie sapata cu grija. și multă transpirație
după ceva muncă gradina arata bine. nu a crescut nimic încă, dar așteaptă cu nerăbdare
de exemplu roșiuțele, mănca-le-ar tata (care le va mânca de fapt)
care cresc mari...
...și frumoase...
...și gustoase
așa. răsare și fasolea
..și leușteanul
castraveții deasemeni
mai recent a răsărit un excavator
iar sub el a răsărit oleacă de pavaj
răsăriră apoi doo mașini și o bicicletă
... și chiar o poartă de fotbal?! (aaaa, e acoperitoarea de biciclete. dar cine a cules bicicleta?)
on cats and stairs
pe stradă la mine oamenii ori își iubesc pisicile foarte mult, ori nu prea, și vor să mai scape de ele
(ultima e a vecinului de sub mine. motanul în schimb ignoră demn scărița și miaună la cine se nimerește prin zonă)
 …
Citeşte mai departe
grădină
anu’ ăsta municipalitatea a decis să trimită niște băieți să mă ajute să o sap; care metodă o fi mai bună?:
blegoo, bine ai revenit în vizuină!
acuma na, dacă ai venit tre’ să te pun la depuricat umpic
întrebări pentru indignados
domnilor, așa este, politicienii și conducătorii sunt de vină. ei nu ne propășesc material și spiritual cum au promis, ei nu ne dezăpezesc cum au fost plătiți să o facă. ei sunt sistemul care ne încurajează să fim necinsiți și bețivi.
sunt de acord, fără ironii. politicienilor li se aplică, prin definiție (în democrația modernă de oriunde), prezumția de vinovăție. din simplul motiv (briciul lui occam) că pentru el a fi politician este, în sine, mai important decât a face lucruri bune. lucrurile bune le face, politicianul, numai dacă este forțat să le facă. prin urmare este vulnerabil minciunei, demagogiei, oportunismului, orice îl pune sau îl ține în meseria asta de politician, de conducător. o concluzie este că politicianul nu o să se schimbe, de la sine.
prima…
Citeşte mai departe
de ce uiti, darie?
“dictatorul de basescu” (sau boc, sau ponta sau care o mai fi venind)
la cei tineri, nascuti dupa ’80 incoace, ferm instalati in capitalismul consumerist, e hilar doar, la fel cum hilara este defilarea cu tricouri cu che guevara sau secera si ciocanul (era un banc cu tricoul ce proclama “capitalismul e mort!”, iar inventatorul tricoului primeste un telefon “mai trimite 5000 de bucati, se vand ca painea calda”), declamatia ca karl marx a emis niste adevaruri care au fost prost aplicate, doar. este “vrem si noi falitii nostri”, vrem si noi un dictator, alminteri viata e cam stearpa, intre smartphone, facebook si starbucks. e “cool” sa ai un dictator, ain’t it?
la cei mai putin tineri nici hilar nu mai este. la cei ce au trait pe stalin…
Citeşte mai departe
acu’ toti se vor simti datori sa blogheze despre demisie
(demisia lui Boc carevasazica)
pe pariu?
sa vezi analize, witticisme, unghiuri, paralele, egale, inegale, care mai de care instalat comod in convingerile sale.
patrujdemii de solutii, cinj’demii de opinii…
Citeşte mai departe
on breasts and lungs, reloaded
scuze pentru stersul postului precedent, ar fi trebuit cica sa astept pana e publicat oficial, alminteri embargou si alea.
acum, deci, e oficial: Breastfeeding and Lung Function at School-Age: Does Maternal Asthma Modify the Effect?
Yes, it does…
Citeşte mai departe
necredințele mele
**********
nu cred în mașina de spălat vase
argumentele aduse sunt doo, de regulă: “e mai comod” (sigur, îndeși vasele acolo și gata) și – ăia de se simt mai economi – “e mai economicoasă” cu varianta environmentaliștilor “e mai bună pentru mediu”
pah
mai comodă nu este, că vasele trebuiesc în general răzuite și, de cele mai multe ori, limpezite înainte de a le pune în mașină. adicătelea faci juma’ de treabă oricum. apoi, în genere tot acumulezi vase murdare în mașină, că nu îi dai drumul pentru două farfurii, și se întâmplă doo lucruri, resturile de mâncare se usucă și ies mai greu (cu extrema că se împut), și doi te poți trei fără vase suficiente fix când ai nevoie
nici mai econoamă nu este, un ciclu…
Citeşte mai departe
frați români
de dincolo și de dincoace
înainte de a arăta cu degetul. sau degete.
înainte de a vocifera plin de righteous indignation
înainte de’a o da’n bășcălie
întreabă-te, tu însuți, tu însăți:
ai o etică a muncii după care te ghidezi?
ai o etică în general după care te ghidezi?
ai un simț adevărat al responsabilității și al responsabilizării?
fără mâini întinse, “să mi se dea!”
fără șmechereală?
fără “lasă că merge și așa”?
fără “i-am păcălit!”
fără victimizare nenecesară?
fără văicăreală?
fără complicitate comodă?…
Citeşte mai departe
personaje celebre
de care m-am ciocnit
********
la mare, prin anii…hâm, cât să fi fost? anul în care a cunoscut-o Marian P. colegu’ de cameră pe viitoarea nevastă. eram vro anul patru, să zic.
cum am ajuns la mare vara aia e altă poveste
eram la brațetă cu Simona, sora viitoarei neveste a lui Marian P., prin Costinești. mă trage brusc de mânecă și-mi tot șoptea ceva cu colțul gurii, încercâd să (men)țină o față impasabilă. “uite, uite, în față… nu colo, dreapta.. lângă jipul ăla..”
“hă?”
un cot în coaste; îi urmăresc privirea, treceam pe lângă unul mai namilă așa (cam toți sunt namile pe lângă mine, înălțimic vorbind), sucesc gâtul și mă uit în ochii (ochelarii) lui, de aproape. era ăla de la Timpuri Noi, Artan, deja zâmbea că…
Citeşte mai departe
cum fac io sarmale (rețetă pentru blegoo)
poze n-am încă, da’ o să povestesc pe scurt cum am făcut io sarmale la Francezia când am vizitat pe amicul R. acu’ o săptămână.
noi am luat cam la un kilogram de carne de porc, tocată. cel mai bine este să o iei halcă, o carne mai grasă, și să îi pui pe măcelari să o toace în fața ta. io n-am încredere în pachetele de carne gata tocate.
mai trebe și o bucată de șuncă afumată, până la juma’ de kil, speck cum spun nemții, sau bacon, ca în poza asta.
care și ea se toacă. nu toată, păstrezi felii să pui în fundul oalei și între straturile de sarmale
dacă ai cuțit bun…
Citeşte mai departe
vin roșu (sau alb)
domnilor, cine v-a spus că pentru gătit puteți folosi un vin mai de calitatea a doa-treia așa, v-a păcălit rău.
la fel pentru vin fiert.
turnați în oală ce-i mai bun.
io tocma’ am descoperit un vin roșu franțuzesc icstrem de bun, și anume CUVÉE TRADITION de Château Signac (2007), un amestec (cica) de Grenache, Syrah, Cinsault, Carignan, Mourvèdre si Counoise.
vichendul ăsta cre’ că fac sarmale, o să caut un vin alb pentru turnat în dânsele; lângă o sa pun altă sticlă de Cuvee tradition-ul de mai sus…
Citeşte mai departe
fiat lux!
…par a zice bananierii mei, aplecați cum pot și ei spre fereastră.
(de aceea le țin seara la “lux” de la veioză)
(apropo, am mutat puii de mușcate în ghivecele mici; sper să se prindă toți)
ticeăr cris
cei mai frumoși ani covallisieni. sau corvallani?
.
.
.
.
în primul rând, am fost mulți-mulți, de-alungul anilor,
*în 2005
*și patru ani mai târziu, alți copii frumoși
ticeăr cris e ticeărul cel mare. ne-a pus în grupuri pe culori, unde avem fiecare ticeărul nostru!
-verde
- galben
- roșu
- și albastru
- ne place să consturim
(facem și coifuri)
- dar și să facem un cerc mare, să jucăm jocuri și să ascultă povești
(de exemplu ne jucăm “jack-in-the-box)
(sau uneori primim musafiri)
- suntem buni pictori
(mai ales cu picioarele!)
dilematice
LinkedIn (un facebook al profesionistilor, cica) reuseste uneori sa fie extrem de filozofic.
uite tocmai ce primii un mesaj sub forma de intrebare: “do you know Cristian Dogaru?”
now, that’s a tough one. and deep. do I know myself? really know myself?
la iernat
mi-am trimis supraviețuitoarele la iernat. le-a tuns, le-am pigulit – am dat jos jumătate de găleată de frunze.
tunse și frumoase, le-am dus în beci, unde au temperatură constantă și un pic de lumină, și unde așteaptă primăvara.
lujerii tunși (vreo 20), i-am pus în apă; dacă se prind îi pun în grădină la primăvară.
care grădină, da, e curățată și ea. cu bulbi de lalele îngropate de-alungul gardului.
văz că turcul nu a venit să-și curețe jumătatea de grădină – dacă nu apare în primăvară, îmi iau jumătatea înapoi
halelalte flori, kalanchoe, le-am băgat în sufragerie, înfrățite cu bananierul (care are trei pui deja, doi mai mari și unul mic-mic care sper că s-a prins – ăilalți doi tot de la câte unul mic-mic așa au…
Citeşte mai departe
sfaturi de grătar
breh, să vă spun ce-am inventat io azi (probabel că am inventat roata, dar n’are contează)
când vreți să faceți porc la grătar (să zicem ceafă), și din varii motive feliile de carne sunt subțiri.. dacă le pui așa subțiri, pe grătar, șansele sunt că o să iasă carnea uscată.
io ce-am făcut: am asezonat carnea cum trebe (adicătelea sare și piper), am bătut-o cu dosul cuțitului să se frăgezească, și pe urmă am îndoit felia în doo. așa ca pe o scrisoare, și așa am pus-o pe grătar. dupe aia am întors-o, și după altă aia am dezdoit-o și îndoit-o iară, am întors-o pe dos cum s-ar zice.
și tot așa.
să vezi ce zemoasă și bună rămâne…
Citeşte mai departe
diverse
căprării
ultimele însemnări
- vechi și nou – lungul drum al tapirului către altă casă 11 May, 2012
- m-am mutat 8 May, 2012
- ce mai crește la mine în grădină 17 March, 2012
- on cats and stairs 14 March, 2012
- grădină 1 March, 2012