pe stradă la mine oamenii ori își iubesc pisicile foarte mult, ori nu prea, și vor să mai scape de ele
(ultima e a vecinului de sub mine. motanul în schimb ignoră demn scărița și miaună la cine se nimerește prin zonă)
le iubesc:)
io cred ca am o boala, bag sama… nu-mi plac animalele de aprtament, oricare ar fi ele. nu-s ce dracu’, da nu pot sa accept ideea. imi plac animalele alea libere, pisicotii inclusiv.
sa dau telefon la vlad, sa intreb ce si cum, daca am si io tratament, ceva?
mai bine nu’l suni, că te pune să faci cognitive therapy d’ăla, te pune să stai cu o girafă în casă o săptămână, cu un mistreț, și abia la sfârșit cu o pisică de care o să îți placă
Haaaaaha!
În altă ordine de idei, eu nu vreau să fiu cîrcotaș, dar de ce e interzis să pui la geam sau pe balcon orice se vede în fațadă, egal dacă e frumos sau urît, și de scărițele alea nu se leagă nimeni? Eh, și nu-mi spune că Elveția a altă țară, că și în Germania sînt scări pentru pisici.
Just a thought.
Buey, ce m-am chiombit sa vaz pisicile in pozele tale. Pana m-am prins ca e vorba numa’ de scaritele montate de stapanii lor, ca sa le usureze patrupedelor motanate traiul greu pe care tre’ sa-l suporte (mancat, beut, *** – daca nu-s castrate si privit pe geam cum se schimba anotimpurile).
da, mă gândeam că și lui miroslav, cum îl cheamă, monalipsu, i-ar trbui o scăriță d’asta pentru când mai cade de pe pervaz