acum o saptamana sau mai bine am primit in dar un crab proaspat, prins de Ali in una din turele lui de scuba duving pe coasta Pacificului. O delicatete, dupa bucataria japoneza (si dupa gusturile mele). L-am spalat, l-am curatat (venise fiert deja, cred ca i-au fiert in barca), i-am dezghiocat, si l-am mancat cu sake si un sos de care nu pot sa spun decat ca era bun si elegant (ceva borcanase si sticlute aduse de Toshko ultima data din Japonia
tot in perioada aia am iesit la o plimbare pe malul râului nostru, râul Willamette (care se pronunţă cu accent pe a, nu pe e… suna similar cu “dam’ it”). Am făcut câteva poze cârfului de 50+ de raţe care sălăşluiec aici, plus cele cinci gâşte.
PS later… nu’s ce am facut cu pozele…
Cred că faci reclamă mascată la încălzirea globală şi crabul a fost doar o scuză să apari la bustul gol.
reclama in sensul ca e buna sau in sensul ca exista, pazea?
Cand ai un japonez in familie trebuie sa te astepti sa (ti) se faca poze in toate situatiiile.
sexi rau crabu ala
eri am iesit sa vedem vacile si le-am vazut, dar am vazut si un cârd imens de gâşte sălbatice care adăstau pe un islaz. Multe. Mii. Cred ca erau 5000. Din păcate nu am avut aparatul la mine. O să ma duc si azi, poate âncă mai sunt acolo, dacă nu or fi emigrat in Canada deja (că acolo cred că erau ele călătoare)