domne, io unu m-am săturat de bolovănisme. Userul si posesorul de blog “wandering elf” mi-a sărit ultima sărită. Este un  individ incredibil de orgolios şi de concret, care ia absolut mot-à-mot orice declaraţie, fără urmă de înţelegere a unei vorbiri (mă rog, scrieri) mai metaforice, şi care nu suportă să îi fie atacate convingerile, recurgând la atacuri ieftine la persoană. Un soi de high functioning autism-like behavior. Cine cunoaşte lunga noastră istorie ştie despre ce e vorba – cine nu, o poate citi în ale mele disclaimers. În ultima discuţie de la vlad sare iarşi calul, cu aceleaşi atacuri ieftine la persoană cu care nu reuşesc să mă obişnuiesc, nedemne de poziţia şi educaţia domniei sale. De unde şi dovada că educaţia şi buna creştere nu se corelează neapărat. Am încercat să nu cad şi eu în derizoriul ironiei şi al witticismului; încerc în continuare. Tot ce vreau este ce am vrut întotdeauna, să (mă) explic.

Scuzele pe care i le-am oferit pe email (în naivitatea mea) acum câteva săptămâni-luni le retrag acum. Am trecut atunci peste faptul că nu a avut bunul simţ să reciprocheze (probabil considerându-se mărinimos că le acceptă şi crezând că domnia sa nu datoreaa scuze), dar nu acum nu mai trec. CRezusem că am ajuns la un truce şi că o să facem eforturi la a nu mai jigni unul pe celălalt, dar la WE văd că nu se poate.  Gata.

Iar paginile pe care a cerut, cu atâta trufie înţepată de fapt, să le scot de pe blogul meu (în urma unei mari neînţelegeri de fapt, eu nu promisesem niciodată că scot paginile, le ţineam private anyway, spusesem doar că vreau să dreg busuiocul, domnia sa a înţeles însă că o să mă cenzurez şi s-a dus cu jalba în proţap nu la mine ci la sora mea când întâmplător a dat peste o pagină cu pricina), paginile alea le pun la loc. Nu am de ce să îmi fie ruşine de ele, nu atac pe nimeni, nu sunt mizerii, cum le-a clasificat domnul elf, convingeţi-vă singuri dacă nu mă credeţi, sunt doar nişte explicaţii – subiective bineînţeles – ale relaţiei mele internautice cu elful. Disclaimers. Că domnia sa îşi dă drumul pe net şi după aia vrea să îşi îngroape rahatul nu e problema mea anymore.

Ce mi se pare mie foarte straniu este ca domnia sa funcţionează, în viaţa de zi cu zi, în mediul academic, unde atacul la persoană pe care domnia sa îl practică pe blog este foarte rău primit. Sau poate că tocmai de aia – pe blog îşi defulează frustările academice political-correct. Nu mă interesează, şi nu mă interesează să fiu paratrăznetul domniei sale.

PS 1: Am uitat să zic, ăsta nu e subiect de discuţie, carevasăzică comentariile sunt închise. Banuiesc că WE o să mă înfiereze pe blogul dumisale cu un alt post lung (cu toată lipsa cronică de timp a dumisale). Enjoy it, lemme know how it goes.

PS2: am revizuit paginile cu pricina şi am şters numele real al lui WE (care apărea într-un copy/paste al unui email pe care i l-am trimis mai demult, citat într-unul din posturi), înlocuidu-le cu iniţiale. Nu este scopul meu să îl desconspir pe WE. Cam atât. în rest, o să încer pe cât posibil să îl evit de acum. Domnia sa pare a nu realiza diferenţa dintre atac polemic la idee şi atac la persoană, iar în condiţiile astea nu pot discuta.