omu’ cât trăieşte’nvaţă.
Am descoperit nişte secrete (pentru mine cel puţin) în ale făcutului cafelei. O paranteză aici, am renunţat cam de multişor la cafeaua la filtru – mă întorc la origini.
Un site dedicat cafelei şi procesării sale mă învaţă două lucruri ce nu le aplicam: unu, cafeaua se pune în ibric în apa rece, de la bun început. Io aplicam metoda lăsatului apei să fiarbă întâi. Doi, nu amesteci cafeaua în apă de la început; o păzeşti să înceapă să faca spumă, încet-încet. Autorul instructajului ne spune aşa:
After a few minutes things will start to happen. If the water starts to boil, you did not use enough coffee. The coffee should never boil … toss and start again. The coffee should start to foam. The difference is the foaming is slow, boiling is fast. You should see the foam grow from around the coffee and start to fill the neck.
Asta cu spuma de fapt o aplicam şi eu, dar se întâmpla cu apa deja fiartă.
Şi încă ceva, cică să nu ţii cafeaua în frigider. Aici va trebui să duc ceva muncă de convingere.
Tapire, cafeaua cea mai buna o fac numai secretarele. De handicapul asta nu vom scapa in veci, noi astia: muritorii de rind.
domne, da, da’ nu alea americane (aici toată lumea se duce la coffee-shop, avem şapte numai in neighborhood, Starbucks-like).
Prin toamnă io şi amicul Lică ne gândeam ce o să facem de servicii, şi am aplicat amândoi la community college in Corvallis. Am discutat noi că o să fie fain, o bârfuliţă în cancelarie, o aia, şi evident, o cafeluţă. La termonoplojon, evidamente.
Cafeaua boabe nu are nevoie să fie ţinută la frigider. Dar dacă ai din aia gata măcinată (ceea ce e cam barbar), sau dacă ţi-ai măcinat mai multă decât foloseşti în momentul ăla, dacă nu o ţii la frigider, aroma se va duce de două ori mai repede.
Poţi să pui cafeaua când apa e fierbinte, de pildă cafeaua la piston aşa se face. Doar că atunci o macini mai mare. De fapt, aşa e mult mai simplu. Marea dificultate şi artă în cafeaua turcească e ca apa să nu atingă niciodată 100 de grade. Dacă o face, adică dacă fierbe, o să iasă o amăreală cruntă, nepotabilă. De asta cafeaua turcească are întotdeauna zahăr, pentru că oricum măcinatul fin o face mai amară. Dacă e să şi o fierbi…
Eu pun cafeaua şi zahărul de la început, şi amestec non-stop. Prin reglarea vitezei de amestecare, nu o las să fiarbă. În felul ăsta, cafeaua nu lasă un zaţ gros, în schimb se transformă într-un fel de suspensie extrem de gustoasă (dar trebuie într-adevăr măcinată FUARTE fin).
de macinat macin mai multă că nu am o râşniţă bună, aşa că îi rog pe ăia de unde o cumpăr să o macine ei. Extrem de fin. O ţin in air-tight container şi nu o mai pun în frigider.
Amăreala, cât ar fi de amară, nu mă deranjeaza. Ptr. mine zahărul ia ceva din gustul cafelei. La fel şi la ceai (ceai-ceai, nu plante).
Auzi bre, da’ dacă amesteci continuu, nu se mai face caimac, nu? Mie hăla îmi place. Da, nu o laşi să fiarbă, doar să se umfle, de aia mere mai bine la flacăra şî nu la aragaz electric cum am io (apropii-depărtezi de flacără, numa’ cât să o tachinezi aşa). Şi încă ceva, la sfârşit o stropeşti cu apă rece – sa vezi ce se clarifică caimacul, că se duce zaţul mai mare la fund. Şi după ce o ei de pe foc, mai adaugi un vârf de lingiriţă de cafea măcinată. Şi încă alt ceva, la urma pui un praf de sare – extrage aroma mai bine (presiuni osmotice, alea).
Cu apa am ajuns la un compromis, că am văz’t că dacă pun în apă rece, tot aşa nu se mai face caimac. Pun când apa dă în undă. Sau dacă a apucat sa clocotească, aştept un pic să se răceasă.
baieti..aveti nevoie de un stagiu la Starbucks..rite of passage pt adolescentul american- invata acolo cum sa faci cafeaua.Tare, addictive si expensive.
Fără supărare, dar starbucks nu ştie de cafeaua turcească. Şi nu ştiu de ce, dar starbucks, cu toate mocacinele, frapucinele, mocafrapele, ciocospressourile, etc, parcă e făcut pentru oameni cărora NU le place cafeaua, şi trebuie îi mascheze gustul sub o mie de arome şi produse lactate.
exact. Cafeaua macinata am cumparat-o de la ei, totusi, ca au râşniţe bune.
Prostiile de le beau americanii nu se cheamă cafea nici ceai, ci doar dulcegării scârboase.
Tapiru, eu am un capresso grinder cu 18 settinguri. Trick-ul este sa ai burr grinder, not blade.
am si io unu cu burr grinder (un drip coffee maker cu râşniţă cu tot), dar nu o face la fel de fină. Iar râşniţele din magazine sunt şi mai proaste.
Eu am invatat sa fac cafea dintr-o carte de mate. Ma rog, e un pic mai mult decat o carte de mate, dat fiind ca e scrisa de Viorel Gh. Voda (“Miraculoasele ecuatii”). Probabil ca pretextul era gluma cvasi-cunoscuta ca matematicienii sunt masini de transformat cafeaua in teoreme, dar reteta e chiar reusita. O recomand (cartea) pentru cei ce vor sa scoata trei caimacuri din acelasi ibric. 🙂
Cafeaua turceasca o face bunica la cuptorul cu nisip, deci clar nu ajunge la 100 grade. Si nu baga nimic in ibricul de alama, decat apa,sarea,zaharul si cafeaua(fara lingurita sau altceva). Atat.Deci nu o amesteca.
Dupa ce se incinge soba si deci nisipul de deasupra, cu miscari de stanga-dreapta ingroapa ibricul pana pe la 3/4, apoi il lasa cam 10-15 minute, cand apar bulbuci deasupra si cafeaua incepe sa se scufunde…apoi dupa cum am zis, nu amesteca sa-i tulbure suspensia, ci doar usor prin miscari circulare il plimba prin nisip, astfel se amesteca indeajuns.
Secretul din cate am inteles este sa pui putina sare daca e cafeaua prea fina, ca sa-i ia din amareala…
P.S. Va scrie un etnic din Dobrogea,Constanta 🙂
bine ai venit, kiddo! si multumesc pentru secretele impartasite. Suna intr-adevar a cum-trebuie-facuta-cafeaua-turceasca. Ma gandesc sa cumpar nisip si sa incerc pe aragazul meu elctric…intr-o tava…
10-15 minute la caldura mai mica, asta e secretul si provocarea (cine are timp si rabdare dimineata sa astepte 15 minute pentru cafea? si foarte rau ca nu avem, trebuie sa reinvatam ritmurile naturale, lente… De aia am renuntat la cafea la filtru si fac din nou la ibric, tot ritualul facutului si bautului afelei turcesti e mai rewarding decta cafeaua in sine)
Am o intrebare pentru “Cerbu” daca mai intra pe blog: unde ai gasit rasnita Capresso? In RO??????
pot raspunde eu in locul lui Cerbu: Nu. Cerbu in usa.
ma bucur sa vad atata interes pentru cafeaua asta care ma obsedeaza de 10 ani.acum sunt in rand ca mi-am comandat ibrice la tigani in Romania si mi-am facut instalatie de nisip pe un grill.o servesc in fiecare zi cu ritualul cuvenit si cand vin prieteni la mine ii educ pe toti spre disperarea sotiei care nu ma intelege.