care’s cele mai frecvente expresii de le auzi de la politicieni, alți factori de decizie în românia și români în general?
o să vedem, ne mai gândim, trebuie să discutăm și mai vedem, mai vedem, vedem cum facem, vom vedea
patognomonic. ăștia suntem.
Tapire, in ultimele zile ai folosit cel putin de doua ori pe bloguri “patognomonic”. Defect profesional, stiu, da’ ma pui sa caut in DEX (cautat deja) si eu sint cam lenes.
De unde imi vine o alta idee. Cum dracu se face ca nu-i auzi spunind “ne consultam cu ceva experti”, “cautam la dictionar”, “ne uitam in ograda unora mai destepti si mai avansati”.
Vivat democratia originala, ca doar tre’ sa asiguram niste continuitate, nu?
pi e asa, plagiind-o pe coana wikipedia: A pathognomonic sign is a particular sign whose presence means that a particular disease is present beyond any doubt. Labelling a sign or symptom “pathognomonic” represents a marked intensification of a “diagnostic” sign or symptom.
🙂 merci, da’ spusesem ca am cautat deja, de unde si aluzia la defectul profesional.
aa, zisesi ca esti cam lenes, am sarit peste paranteza “cautat deja” 🙂
de trei ori, ca mai apare intr-o alta scrisoare in draft de o pregatesc de vro doua saptamani si pe aia 🙂
Hehe, cautat etimologia cuvintului si e interesanta (lene, lene, da’ anumite placeri nu mi le refuz). Interpretat mot-a-mot, ar putea sa insemne ca voi puneti diagnostice dupa cum bate soarele (nu vintul) 😀
gnomon = “vertical shaft that tells time by the shadow it casts” (especially the triangular plate on a sundial)”
Dada, de 3 ori. Uitasem de scrisoare.
asta n-ar fi chiar asa de rau; “ne mai gândim, trebuie să discutăm și mai vedem” suna binisor (chiar daca, stiu, da senzatia de teme nefacute); problema politicienilor legata de subiect e alta, ca una spun si alta gandesc (daca cumva); se pare ca altfel nici nu sunt priti in parlament!
cel mai tare mi-a placut de expresia asta folosita de nicu constantin intr-o sceneta cu ileana stana ionescu in care tot cauta motive sa se fofileze la o bere cu prietenii:
“nevasta, nu mai vad! ma duc la spital sa vad de ce nu mai vad!”
Am auzit eu una recenta de la Antonescu la care venise o femeie cu nu stiu ce problema si asta i-a raspuns “Imediat rezolvam! Ma duc doar sa vorbesc cu X si imediat rezolvam” :)))
Cautam, pentru un prieten, o versiune electronica a cartii lui Castaneda, “Cealalta realitate”, desi o am pe undeva prin calculator, dar e mai usor de gasit pe internet (!)… si am dat peste comentariile tale privind cartea respectiva, pe un blog al cuiva care nu avea nicio aplecare spre sistemul cognitiv toltec. TU ai prins foarte bine ideea, doar ca te-ai impiedicat de niste obstacole minore si nu ai mai continuat drumul.
Urmatoarea ‘foaie de varza’ in ordine invers cronologica ar fi ca incepusem cautarea versiunii romanesti a “Celeilalte realitati” – si astfel te-am gasit pe acel blog – ca link la un alt tip de cautare, related to cartile uneia dintre femeile grupului Castaneda – Florinda Donner-Grau. This genuine witch scrie superb, poti sa-i descarci textele, in original (en.), de pe http://www.4shared.com. Daca te incumeti, ti-as sugera sa incepi cu “Visul vrajitoarei” (The Witch’s Dream).
Si, acum, cireasa de pe tort: cautandu-ti blogul personal, la care faceai trimitere in cotlonul virtual unde iti gasisem vorbele, descopar ca “esti de-al nostru, din Gura Plostinii” (o vorba de-a noastra, de-a lopatarenilor)!!!
Asa fizician cum esti, trebuie sa recunosti diferenta dintre “coincidente” si “sincronicitati”. Ma refer mai ales la “sincronicitatile” care apar in demersuri conduse, nu in inaintari haotice.
Daca ai crescut sau macar ti-ai trait vacantele de copil in Plostina, este imposibil sa nu fi avut tangenta cu lumea magica atat de puternica a zonei! Ai o perceptie prea rafinata a celorlalte realitati ca sa nu fi avut tu insuti propriile experiente spontane (nici nu e nevoie de psihotrope, curbura Carpatilor in sine are o forta uriasa care nu asteapta decat un bobarnac ca sa te propulseze… cu tot cu pantofi si palarie pe cap).
Daca o citesti pe Florinda, sa ai mai multa rabdare decat cu nagualul Carlos! Cred ca ai mai multe afinitati cu ea decat cu el si chiar decat cu cealalta femeie din grup care a scris despre acelasi sistem cognitiv toltec – Taisha Abelar, The Sorcerer’s Crossing (aparuta in limba romana cu titlul ‘Trecerea vrajitorilor’ la Ed. du Goeland din Bucuresti, in 1998).
Ne mai auzim/citim!
desi sunt si eu plostinar prin bunici si strabunici, ma intreb daca nu ma confunzi cu Claudiu Constantin…
Mesajul meu era pentru “MBadragan”, peste ale carui comentarii despre Castaneda am dat – cu totul intamplator (!) – la
http://afreuda.wordpress.com/.
Cautandu-l pe “MBadragan” am ajuns pe acest blog.
Vad ca lucrurile devin si mai interesante… se largeste cercul?!
Nu sunt blogger, nu interactionez decat foarte rar cu bloggerii, de aceea mi-a atras atentia modul cum a operat “intamplarea”.
Indiferent unde ar fi aterizat primul meu mesaj, ramane deschisa provocarea la lectura superbei carti The Witch’s Dream.
Daca se incumeta cineva si are dificultati (terminologice sau de alt gen), poate cere ajutor (altamirais@yahoo.com). “Colind” zona de multa vreme.
All the best to the best,
okei, ne lamurim. dar sa ne lamurim 🙂
Mbadragan nu e plostinar, eu sunt. dar hai sa dezvoltam tema asta; poti vizita celalat blog al meu, http://priporul-plostinii.dogaru.net (exista o rubrica speciala pentru :plostinari”)
Tapirule, sa inteleg ca tu esti “Cristi, nepotu’ lui nea Dimian Dogaru”? S-ar putea sa fim ceva rude…
Iti raspunsesem si-am trimis textul pe apa sambetei virtuale, dintr-o manevra gresita. N-am rabdare sa reconstitui ce am scris deja o data… asa ca incerc sa rezum:
1. Nasul meu adulmeca un profesionist al scrisului – ma bucur in sinea mea, imi zic “unul de-al meu”…
2. Conexiunea ta cu matricea-Plostina puternica-puternica (inca o data imi zic “lopatarean de-al meu” si ma bucur copilareste) ma face sa ma intreb ce link o fi intre tine, Mbadragan, Plostina si tolteci? [daca n-ai chef de investigatii, ia-o ca pe o intrebare retorica].
P.S. Micul icon care apare in dreapta mesajelor mele nu ma reprezinta nicicum, ba chiar imi pare unul care trage cu ochiul la ce scriu, in timp ce scriu, ca sa nu uit ca si el (bata-l toaca!) sta de veghe… “Avatarul” meu este unicornul.
@ tapirul:
da, nepotul lui nea Dimian Dogaru sunt. asa raspundeam cand eram mic si ma intreba lumea pe drum sau la biserica “da’ al cui esti tu?”. urma intrebarea invariabila: “aaaa! al lui miana sau al lui mitica?” – “al lui miana”
io raspundeam asa ca ma gandeam ca tata fiind plecat demult din sat, sa rapsund cu ceva cu care interlocutorul poate relationa.
lopatarean lopatarean, da. in lopatari raspundeam, la aceeasi intrebare, “nepotul lui popa Puiu” – la fel, nuantam geo-sociologic.
a, multumesc de compliment cu scrisul. sor’mea ma ia la scris, trebuie sa recunosc
o gasesti aici pe ea http://madelin.wordpress.com/
aaaa, si apropo de pierdut texte in neant, recomad doo lucruri: unu, sa folosesti Firefox si doi, sa folosesti extensia Textarea Cache