Da, exact ce se învață din chestii de’astea. Eu am învățat asta, dacă mai știu să socotesc, acum 34 de ani, o săptămînă și două zile. Și tot mai trebuie să vină cineva, din cînd în cînd, să-mi aducă aminte. Dumnezeule mare.
e apocaliptic acolo…mi se face pielea gaina. sper sa nu aveti rude, prieteni in pericol.
Ne mai zguduie Doamne Doamne din cand in cand.
PS: acum, in plus, a mai explodat si o centrala nucleara…
Suntem cu totii ingrijorati.Sper din tot sufletul ca nu aveti rude sau prieteni printre victime.
Asta a fost o demonstratie dura a ceea ce reprezinta omul pe pamant (daca mai era nevoie..)
din fericire familia lui Toshiko – si a altor prieteni de care am auzit – sunt in siguranta
multumim pentru gandurile bune
Tapire, o întrebare care mă roade de mult: în ce limbă te înţelegi cu soţia? A învăţat vreunul limba celuilat sau idiomul comun rămâne engleza? Dar cu socrii?
(Nu e o întrebare ţintită pe cuplul tău, e mai mult o curiozitate personală legată de comunicarea în cuplurile euro-asiatice, şi al vostru e cam singurul pe care-l cunosc.)
strict în engleză; ştim, evident, cuvinte şi expresii din limba celuilalt (am cucerit-o vorbindu-i japoneza învăţată din “Shogun”), dar vieţuim 100% în engleză.
well, mai puţin când sunt la volan (nu mai sunt că nu mai am maşină) si înjur (nu înjur de fapt, conversez să zicem, “hai cucoanăăăă… că murim aici la stop…”), când o fac 100% în română.
alte cupluri sunt altfel, evident, Toshiko citeşte un număr de bloguri ale unor japoneze căsătorite în europa şi, în majoritatea cazurilor, vorbesc limba soţului (germană, elveţiană, etc)
Da, exact ce se învață din chestii de’astea. Eu am învățat asta, dacă mai știu să socotesc, acum 34 de ani, o săptămînă și două zile. Și tot mai trebuie să vină cineva, din cînd în cînd, să-mi aducă aminte. Dumnezeule mare.
e apocaliptic acolo…mi se face pielea gaina. sper sa nu aveti rude, prieteni in pericol.
Ne mai zguduie Doamne Doamne din cand in cand.
PS: acum, in plus, a mai explodat si o centrala nucleara…
Suntem cu totii ingrijorati.Sper din tot sufletul ca nu aveti rude sau prieteni printre victime.
Asta a fost o demonstratie dura a ceea ce reprezinta omul pe pamant (daca mai era nevoie..)
din fericire familia lui Toshiko – si a altor prieteni de care am auzit – sunt in siguranta
multumim pentru gandurile bune
Tapire, o întrebare care mă roade de mult: în ce limbă te înţelegi cu soţia? A învăţat vreunul limba celuilat sau idiomul comun rămâne engleza? Dar cu socrii?
(Nu e o întrebare ţintită pe cuplul tău, e mai mult o curiozitate personală legată de comunicarea în cuplurile euro-asiatice, şi al vostru e cam singurul pe care-l cunosc.)
strict în engleză; ştim, evident, cuvinte şi expresii din limba celuilalt (am cucerit-o vorbindu-i japoneza învăţată din “Shogun”), dar vieţuim 100% în engleză.
well, mai puţin când sunt la volan (nu mai sunt că nu mai am maşină) si înjur (nu înjur de fapt, conversez să zicem, “hai cucoanăăăă… că murim aici la stop…”), când o fac 100% în română.
alte cupluri sunt altfel, evident, Toshiko citeşte un număr de bloguri ale unor japoneze căsătorite în europa şi, în majoritatea cazurilor, vorbesc limba soţului (germană, elveţiană, etc)