uneori urăsc legile fizicii

aia a gravitației, când mă aplec să leg/dezleg șiretul și borseta de umăr – împinsă din timp către spate – vine rostogolindu-se și sfaârșește atârnând in fața și ochii mei

aia termodinamică (?) care face să mi se aburească ochelarii când intru undeva

aia a tensiunii superficiale a apei (cred) care face să mi se lipească de degetele ude, insistent, bucățele de mărar și pătrunjel, în procesul de tocare

legea lu’ bernoulli (sau care mă-sa e) care face să se îmbulfoaie, spre înăuntru, perdeaua de duș când fac duș (și dușul curge, carevasăzică)

mai adăugați

8 thoughts on “uneori urăsc legile fizicii

  1. Cea mai rea e gravitatia… Pai cum e sa constati ca-ti cad pantalonii dupa ce te-ai departat suficient de casa… Si nici blestematele de forte de frecare nu te ajuta…

    Mai rau, Ff astea uneori iti dau jos chilotzii pe sub pantaloni… Stiu, acum o sa spuneti sa-i prind cu pioneze… Sau sa trec la tanga… =))

  2. Dragos B: “Cea mai rea e gravitatia… Pai cum e sa constati ca-ti cad pantalonii dupa ce te-ai departat suficient de casa… ”

    Si sotia/prietena te crede??? :))

    Pe mine ma inerveaza cea a lui arhimede, ca cand cad in apa nu dezlocuiesc niciodata suficient fluid incat forta produsa sa ma tina la suprafata… si tare frica-mi e sa nu experimentez acolo, in apa, legea vaselor comunicante… 🙂

  3. “Si sotia/prietena te crede???” 🙂 🙂 🙂

    “nu dezlocuiesc niciodata suficient fluid…”

    Faci de rusine focile, morsele si orcile si alte lighioane de pe acolo! Deci, rusine! 🙂

    Ia pune mana pe niste paine, pe niste ciucalatã!
    🙂

  4. Pingback: Leapsa cu legile fizicii « Jurnalul unei gospodine ratate

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *