domnilor, în bucătărie prima regulă e aia cu festina lente, dacă vrei să ai festin dupe aia.
împrimulrând: foc mic. mediu, cel mult. d’aia are aragazu’ butoane.
doi: capac. transparent, că tot există, să vezi ce se întâmplă în’nuntru.
trei: dacă vrei trebi neuscate necaramelizate nescorţoşite: pune trebile în ulei de la început, nu lăsa uleiu’ să se încingă. ceapa, carnea, alea. acu’, depinde şi ce găteşti, dar poţi face crustă frumoasă la friptură şi dupăaia, când s-a înmuiat şi pătruns frumos.
patru: gătitul are o grămadă de timpi morţi. în timpul ăsta poţi face altceva, de exemplu să speli fuga vasu’ folosit, sau lingura. io la sfârşitul orei de gătit (asta e regula cinci, marea majoritate a gătelilor durează sub o oră, cu tot cu preparare. fiertu’ înăbuşit când citeşti ziarul nu se pune), la sfărşitul orei de gătit, zic, nu am pic de vas nespălat, chiuveta e curată şi masa lucie.
aşa.
să scriu nişte reţete până le uit. nişte reţete simple. că m-a pus toshiko să îi fac pui cu orez cum am făcut io azi vară în românia când se deranjase la stomac (aia a călătorului, altă apă, alte bacterii). şi m-am scărpinat în cap, că şi atunci improvizasem.
da’ mi-a ieşit:
– o cană orez
– pulpe de pui
– o ceapă, un morcov.
– apă
se pun pulpele de pui în tigaia rece, se picură cu ulei şi se pun pe foc. la nici trei minute (abia au început să sfârâie) se adaugă neşte apă. sau vin alb, dacă e. capac şi foc mic (vezi mai sus)
se curăţă ceapa, se taie cuburi, se curăţă morcovul se taie cuburi.
acu’i acu’: se scoate mixerul şi se toacă ceapa şi morcovul pastă. pasta asta se pune peste pulpele de pui şi zama lor.
orezul se fierbe, o cană orez trei căni apă. foc mic, capac. se amestecă când şi când, şi se completează apa, daca trebe.
evident, la toate pui şi ceva sare.
supă de praz: asta e bună când ţi-a răcit nevasta şi tuşeşte şi nu-i e bine şi trebe ceva cald.
– un parz de la nea Mărin din diplomat
– doo cepe
– trei cartofi
– parcă mai era ceva
se taie ceapa aşa pottrivit, şi prazul rondele. se pun în oală (oală) în ceva ulei rece, pe foc. foc mic, capac.
se taie cartofii cuburi.
se desface vinu’ alb (da, ăsta mai era).
când ceapa şi prazul au luat-o din loc se toarnă un (1) pahar vin şi se pun şi carofii tăiaţi.
şi un pic de apă
se fierbe la capac înăbuşit până s-au pătruns.
acu’i acu, iar: se scoate mixerul, ăla lung, şi se toacă treaba care fierbe pâne se face piure. dircet in oală. apoi se completează cu apă după preferinţe (cât de groasă să fie supa) şi se mai dă un clocot.
se serveşte cu brânză telemea şi crutoane
Bre tapirule, noroc că vine masa de Anu Nou, altfeliu m-aș pune mintenaș să probez minunile de le zici aici matale. Nu-i nimic, le-am salvat în Favz, pentru la anu’ (când se lasă cu dieta de după).
La mulți ani!
păi pune-le la favz să am pe cine să întreb şi io că iar uit şi trebe să le inventez din nou.
la mulţi ani frumoşi
şi, laur, pe fosta vizuină, răposata, ne mai dădeam noi în bărci cu reţete:
Bucate, vinuri şi obiceiuri
ei uite, chestia asta ca pulpele se pun in tigaia rece si apoi se picura uleiul n-o stiam. eu mereu pun carnea in ulei incins. si supa de praz cu vin alb ??? o sa incerc la anu’ ce spui tu. nu ca m-as pricepe (pentru mine gateste altcineva) dar, uneori gatesc pentru tata. lui ii place tot ce fac eu chiar daca sunt un dezastru.:)
sa aveti (tu si toshiko)un 2010 excelent! la multi ani!:)
mulţumesc, şi ţie la fel.
puiul, da, după ce îl picuri poţi să îl masezi cu degetele să se acopere cu ulei bine.
iar vinul merge în mai orice. nu ca ţuica, cum a încercat odată toshiko să puna în friptură, că ramăsesem fără sake. ţuică păstrată cu grijă că aveam numai o sticlă 🙂
wrong !
uite cum se face o supa de pui :
pui apa, pui morcov, pui ceapa, pui telina,pui patrunjel,pui ardei = o supa de pui 🙂