how do you know you’re a preschool educator
[well, technically I am not (only) a preschool teacher, I am instructing college students to become good - and developmentally appropriate - early childhood educators]
- when you walk down the street you hum to yourself “The ants go marching one by one, hurrah, hurrah” all the way up to ten (“the ants go marching ten by ten, hurrah, hurrah/…/the ants go marching ten by ten/the little one stops and says ‘the end!’/and they all go marching down/to the ground/to get out/of the rain, boom, boom, boom…”
- when people are asking you “where are you going” you almost tell them “I’m going on A bear hunt
- you cross the streets only on the cross-marks and sing to yourself “Stop…
Citeşte mai departe
matematică
J. – 5 years old – is playing with his Pokemon cards (they are back in fashion, it seems). As we try to incorporate literacy and numeracy whenever possible, we start a discussion: “listen, you have four cards. If you gave two of them to a friend, what would happen? How many will you have left?”
After a thoughtful moment, the answer: “my sister would be very mad”…
Citeşte mai departe
jurnal de grădiniţă 3
Discuţie la baie, între doi puşti; unul se află în “compartiment”, făcând pipi, celălalt lângă chiuvetă, ştergându-se pe mâini (io în uşă, ţinând-o deschisă, pentru ca la America nu ie voie să te afli în baie, singur, cu copii. Te bagă la child abuse).
Din compartiment se aude, strigat:
“heeey… my pee is not yellow anymore.. is white..”
“This is good” răspunde – urlat – cel ce se ştergea pe mâini.
“Why is good?” – I ask.
“Because it means he drinks enough water”…
Citeşte mai departe
jurnal de grădiniţă 2
trimestrul ăsta a început în forţă. Am preluat şi clasa de după-amiază, carevasăzică sunt full-time acum (de la opt la cinci, ca la sindicat).
Toshiko a remarcat deja că “you have children’s hands again” – vin acasă cu dungi de carioca pe mâini, trei culori de regulă, pantaloni cu pete de vopsea, şi pe faţă şi în sprâcene cu urme de sclipici (glitter).
Dooşnouă de copii (cinşpe dimineaţă, paişpe dupămasă), şi opt studenţi (patru-patru). Studenţii au început, saptămâna asta, să preia câte o zi de predat. Azi am primit şi birou nou (ăla vechi era împărţit de vreo opt oameni, printre rafturi de cărţi, jucării, coşuri de proiecte-pentru-mâine, ş.cl.).
Programul, dimineaţă, este aşa: la opt venim toţi la şcoală. Nu avem timp de pre-conference, pentru că e…
Citeşte mai departe
jurnal de grădiniţă 1
Alaltă’eri am urlat pentru prima data la copii, serios. Eram pe coridor cu un grup de 10 puşti, la spălat pe mâini (clasa noastră are o chiuvetă portabilă şi de vopsea ne spălam pe mâini la toaletele de “oameni mari”, sau taoletă, cum zicea văru’ Iţă). Io şi Megan, una din studentele mele, ţineam uşile deschise (la “men” respectiv “women”) – aveam mâinile legate, carevasăzică. Puştanii – vreo 6 hispanici simpatici dealminteri – intraseră în vrie şi nu se mai puteau contola, alergând de colo colo şi ţopăind. “Stay against the wall, guys”, zic. Nimic. “Against the wall, right here, everybody!” – ţi-ai găsit. Şi urlu: “YOU GET AGAINST THE WALL THIS SECOND!!” (s-a auzit şi la etajul doi, unde sunt birourile lu’ Family Policy Program şi Gerontology). Uaaa! Să…
Citeşte mai departe
