dţmtv

*copilăria în spatele blocului, pe Brumărelelor: pititea, pac-pac, de-a submarinul, caoboi, căsuţe pentru indieni, “animale din continente”, salcâmi, “capătul blocului”, ţevi, plopi, grâu, maci, centură, semicentură, cazemate, derdeluş de un metru (dar nu contează), plecat după guşteri, Chitinoţ, Sandi, Niculae, Dragoş, Ceaceari, fraţii Dinu, “gropiţele”, fotbal între pomi, hamace, zarzăre, vecini, tei, căldură, îngheţată, complexul mic, pistoale, pac-pac cu arcul, ţevi cu cornete, corturi din pături, baloţi de grâu, “de-a Tarzan”, jucat pe scară când plouă, adunat melci după ploaie, păpădii nuielite cu nuiaua, “una-mia-suta-lei, ia-te-rog-pe-cine-vrei”, “flori, fete, filme sau băieţi”, printre maşini, “ţi-ai făcut lecţiile? (arghh!)”, soare.

*copilăria la Ploştina: găini, pisoi, căsuţe pentru pisoi, pârlitoare, sanie, derdeluş de două sute metri, derdeluş cu trambulină, Adam şi Eva, Odaie în Muche, cârlani, “prin pietre”, agrişe, coacăze, cărţi in foişor sub pat, Tătăiţu, Odaie peste muche, la brazde, Maicamare, săpun de casă, cireşe, cireşe, lapte de vacă, noroi, mere văratice, “la nisip”, Faţa Mortatului, fagi, foc pâlpâind pe pereţi, ciorapi de lână la uscat, Cosmos, prune, cotlon, coteţe şi cotloane, ciuciurul Buzii, mâncare la cosaşi, “pe şes”, rata de şase dimineaţa, rouă dimineaţa pe fân, sanie de lemn, nea Ion Stănescu, Iţă, Cornel, măcriş, aluni, apă de la fântână, băsioacă de adunat, curcănei, la strâns brazde, căpiţe, claie, popa Murea, în Ferdinanţi, Faţa Malului, la zmeură, fundul grădinii, ţărână, pluguşorul, plugul mare, Înviere, priporul Ploştinii, foişor, coşar, podul grajdului, vaca Murguţa, calul Piciu, în Muche la Stână, cruci, odaia lui Nisturuc, în plantaţie, fagi, leagăn în pădure, buz de mămăligă pe plită, plăcintă cu brânză, spălat cu leşie, spart lemne, tocitori, răvăşitul oilor, mustăreaţă, fragi, coacăze, cumpărat pâine la “Magazie”, margarete, cimbru, floare de fân, “dă tu o pală de fân la viţel”, foi de sfeclă, bolovanul Mortatului, fotbal “pe pod”, Hodoboaia, fragi la Pistolu Turcului, Focul Viu, Clajna, libertate, libertate, libertate…

(“DŢMTV” – “de ţinut minte toată viaţa”, aşa ne punea profesorul Radu de matematică să scriem pe caiet după ce ne preda câte o teoremă)

anunţ pe listserv

Dear colleagues,

I am very pleased to announce that Toshiko and I decided to “tie the knot” on June 13th, right after the commencement. The official ceremony will take place in the MU quad and will be witnessed by Dr. Sharon Rosenkoetter and Dr. Carmen Steggell. There will be no party following the ceremony since we are in the midst of preparations to move out of the country. As some of you might already know, I got a research position at University of Bern, Switzerland, and we will be leaving the USA on June 19th.
We want to thank all of you for the encouragement and support to complete our degrees.

Cris Dogaru
*********************
Cristian Dogaru, MD, PhD
_______________________________
College of Health and Human Sciences
Oregon State University, Corvallis, OR 97331
322 Milam Hall /105 Bates Hall

koseki tohon

de pe site-ul ambasadei japoneze în România:

Despre casatorie
Ce procedura trebuie sa urmeze un cetatean japonez pentru a se casatori in Romania cu un cetatean roman?
Raspuns
1. Cetateanul japonez trebuie sa vina in Romania cu doua copii dupa registrul sau de familie (koseki tohon), pe care trebuie sa fie aplicata “apostila de la Haga” (de la Ministerul Afacerilor Externe din Japonia). (Nota: Daca, dupa casatorie, se intentioneaza si depunerea unei cereri de viza, este bine ca cetateanul japonez sa aduca cu el si actele necesare cu ocazia cererii de viza!)
2. Mai intai cetateanul japonez trebuie sa vina la Sectia Consulara, unde depune o cerere si un koseki tohon, prezentand si pasaportul pentru identificare. Sectia Consulara va elibera asa-numitul certificat de celibatar, prin care se atesta faptul ca respectivul cetatean este necasatorit si indeplineste conditiile necesare pentru a se putea casatori in Romania. Al doilea exemplar din koseki tohon trebuie tradus in limba romana. (Sectia Consulara poate recomanda traducatori autorizati din limba japoneza – mai multe detalii aici).
3. Cele doua acte (certificatul de celibatar si traducerea in limba romana a koseki tohon) sunt necesare la primaria de care apartine cetateanul roman, unde se va oficia casatoria.
4. Trebuie mentionat ca, daca cetateanul japonez a mai fost casatorit, i se va cere sa prezinte si dovada incetarii casatoriei anterioare. In mod normal, aceasta dovada este tot koseki tohon, dar acest lucru trebuie bine explicat la primaria romaneasca: in Japonia, daca divortul se produce de comun acord, atunci el loc la primarie (nu este nevoie de tribunal si nu exista o sentinta de divort); faptul ca cineva a divortat este inscris in koseki tohon si se dovedeste cu koseki tohon.
5. Restul formalitatilor se desfasoara la primaria de care apartine cetateanul roman. Pentru informatii si precizari va rugam sa luati legatura cu primaria.
6. Dupa incheierea casatoriei, in cazul in care cetateanul roman a luat numele de familie al cetateanului japonez, va trebui sa obtina un nou buletin de identitate, precum si un nou pasaport. Abia dupa aceea trebuie sa se prezinte la Sectia Consulara spre a depune cerere de viza pentru intrarea in Japonia. Un cetatean roman care s-a casatorit cu un cetatean japonez poate alege intre viza de “Temporary Visitor” (daca doreste sa plece imediat) si cea de “Spouse or child of Japanese citizen” (daca asteapta pana cand cetateanul japonez inregistreaza casatoria si la primaria din Japonia) si obtine certificatul de eligibilitate de la Immigration Office din Japonia. (Recomandam, desigur, obtinerea vizei de “Spouse or child of Japanese citizen”.