trimestrul ăsta a început în forţă. Am preluat şi clasa de după-amiază, carevasăzică sunt full-time acum (de la opt la cinci, ca la sindicat).
Toshiko a remarcat deja că “you have children’s hands again” – vin acasă cu dungi de carioca pe mâini, trei culori de regulă, pantaloni cu pete de vopsea, şi pe faţă şi în sprâcene cu urme de sclipici (glitter).
Dooşnouă de copii (cinşpe dimineaţă, paişpe dupămasă), şi opt studenţi (patru-patru). Studenţii au început, saptămâna asta, să preia câte o zi de predat. Azi am primit şi birou nou (ăla vechi era împărţit de vreo opt oameni, printre rafturi de cărţi, jucării, coşuri de proiecte-pentru-mâine, ş.cl.).
Programul, dimineaţă, este aşa: la opt venim toţi la şcoală. Nu avem timp de pre-conference, pentru că e foială mare: trebuie pregătit breakfast-ul (studenţii au fost instructaţi deja de Amelia, asistenta mea, şi de câtre mine personal, în ale bucătăriei: hair-net, spălat pe mâini, citit meniul zilei şi dibăcit ce-unde-cum se taie, toacă, distribuie şi serveşte, pus pe tăvi şi căruţ – ahhh, îmi aduc aminte cum mă tachina sor’mea când eram la grădiniţă şi nu puteam să zic “r”, ziceam că ne aduce mâncarea cu “căluţul”, şi sor’mea, deşi ştia prea bine cu ce, făcea pe mirata, “cu ce, cu calul??”, până când io urlam “nu cu căluţul, cu CĂLUŢUL!!), trebuie adusă apă la chiuveta portabilă din clasă, pregătite paper-towels pentru şters pe mâini (adicătelea tăiate în două pe lat – sau lung? – că sunt prea late pentru mânuţe de copii, and we save trees), pus micul dejun pe mese (azi am avut cereale Kix cu lapte şi piersici la conservă), ş.cl., ş.cl, ş.cl. La optjumate vin copiii cu părinţii, sign-in, hello, how are you this morning, buenos dias, ¿como stas? , let’s go wash hands, don’t forget you name-tag! (astea sunt cu ac de siguranţă, trebe puse de părinţi sau student-teachers), okay, go and sit there with teacher Nicole!. La optpatruşcinici se face prezeţa, is Adam here? Raise a quiet hand if you are here! There you are!, dupe care ne spălăm pe dinţi (la masă, cu două păhăruţe), şi avem Large Group Activity. Ne adunăm toţi, cu mic-cu-mare pe covor, în cerc, şi whoever is the lead teacher for the day (io am fost săptămâna trecută, gata, de acum preiau studenţii) are cinşpe minute de glorie. O carte, activităţi, câtecele, “who is in the box?”, “If you are happy and you know it, clap your hands, We’re Going On A Bear Hunt; copiii nu se plictisesc de repetiţie, am cântat “Aligator pie” de treizecişiunu de ori deja termul ăsta, goes like this: (clapping your knees, rhythmically): alligator, alligator, alligator pie, (shaking your head, in an exagerated negation movement) I can’t find my alligator pie, (te faci că te uiti în iarbă) I looked in the grass…(te faci că te uiţi în cer) I looked in the sky…. (shaking head again) but I can’t find my aligator pie!. Aste trebuie repetată, with normal voice, whispering, şi, cel mai exciting, with no voice at all, except the last PIE!! care e urlat [apropo, am primit biroul care e lipit de clasa mea, cu fereastră de observaţie cu tot, unde până acum era biroul lui Family Service Coordinator, cred că după atâtea “PIE!!” urlate la geam, a cerut altă locaţie (hehe, special ptr. vlad, să văd dacă pays attention)]. După Large Group vine Outside time, unde începem cu ceva exerciţii de încălzire, şi apoi la joacă. Joaca cea mai favorită e fugăritul de teachers, am dat jos deja două kilograme. După jumate de oră, clopoţel, şi înapoi în clasă. Nu direct, că tre’ sa ne ducem la baie şi să ne spalăm pe mâini. Cum clasa mea e cam fiul ploii, şi a venit in clădire mai târziu (până acum funţiona în diverse alte şcoli), şi este clasă preponderentă Head Start, nu avem sală de clasă cu toate dotările, baie şi alea, de aia tre’ să ne ducem la baie la baia mare de pe coridor, aia de grown-ups. Pe playground ne aliniem frumos, numărăm capete, şi intrăm în clădire traversând observation room, unde de obicei se găsesc mămici şi diverşi studenţi la psihologie sau pedagogie obserând copiii prin geamul unidirecţional şi luând de zor notiţe. Pe coridor ne aliniem la perete (unde povesteam io mai demult că am urlat la nişte puşti), şi intrăm doi câte doi la toaletă. Obligatoriu, făcut pipi. Aliniaţi iarăşi (show me how quiet you can be!.. Wow, that is really quiet, I even didn’t know you are here!) tropăim înapoi în clasă, unde avem o oră de Free-Choice Time. Mese şi centre pregătite cu diverse activităţi, toate plănuite de student-teachers according to the Developmentally Appropriate Practices, şi acoperind cele patru domenii ale dezvoltării (adicătelea Cognitive, Social/Emotional, Language, and Physical). Avem Dramatic Play area, Manips table, Art table, Math and Writing table (mai degrabă Cognitive table), easel, sensory bin, Blocks Area, Library. Săptămâna asta am avut ca temă “Gardening” – în sensory bin am avut potting soil, lopeţele, găletuşe şi insecte de plastic, în Dramatic Play o grădină cu flori de hârtie, iar azi am avut, dimineaţa, pietre şi vopsea la Art Table (did rock painting), i-am pictat şi lui Toshiko două. După Free Choice avem Small Group Activity, fieştecare student-teacher are un grup de copii pe care îi păstoreşte cinşpe minute; apoi lunch (ăsta vine de la School District) şi Good-bye time, foiala de rigoare cu părinţii, don’t forget your name tag (să îl dea jos de data asta), see you tomorrow, hasta mañana, adios, oh, don’t forget your rock!
va mai urma.
Nucule, eşti bine dragă? Şi dacă eşti, vei mai fi multă vreme? Mă bucur că te-am cunoscut.
ce mi-ar place sa fiu si io pe acolo.. umbra ta sau mana dreapta(nu esti stangaci , nu?).Probabil e obositor dar mi-ar place.De ce naiba nu vii sa implementezi si in gradi din ro disciplina si diversitatea
iete tocmai se face că am citit acum ceva săptămâni un articol – uite că nu mai ştiu unde – exact pe tema asta, a deschiderii de grădiniţe private în Romănia… şi ziceau că trebuie să începi cu un capital de vreo 200.000 euro….
Adorabila chestia cu miinile de copii! (Desi nu pot sa sufar sa am dungi si pete de culoare pe miini.)