ştechere
de tapirul
scris la data: December 19, 2009 | 9 comentarii
faceţi o tură prin casă şi număraţi aşa:
- câte ştechere băgate în priză aveţi, în total.
- câte prize originale aveţi
- câte prelungitoare folosiţi
- de câte prize încă mai aveţi nevoie (o să luaţi un prelungitor data viitoare când ajungeţi la carfur)
împărţiţi la numărul de persoane, la numărul de metri pătraţi, la numărul de pisici şi la numărul de vecini care joacă table.
înmulţiţi cu data de ieri.
succes.
comentarii
9 comentarii to “ştechere”
răspundeţi
diverse
căprării
ultimele însemnări
- necredințele mele 1 February, 2012
- frați români 17 January, 2012
- personaje celebre 10 January, 2012
- cum fac io sarmale (rețetă pentru blegoo) 4 January, 2012
- vin roșu (sau alb) 3 January, 2012
December 19th, 2009 @ 12:47
Taps
Adevarul este ca am foarte putine prelungitoare: doo, ambele la mine in camera. Problema mea adevarata e toata cablaraia – mai grasa, sau mai slaba – care intra si iese din calculator. Raportat la prize, am way too much. Oare copuleaza si nasc pui vii?
Dar ce ti-a venit, de fapt? Imbatrinesti si ai devenit activist? Sa stii ca opresc apa cind ma spal pe dinti. Si, desi mi s-a oferit gratis un brad de Craciun, am refuzat. Chiar imi face rau de la stomac sa vad toti brazii aruncati la gunoi dupa sarbatori. Plastic. E frumos si asa. Pentru miros, doua crengute de brad, in vaza. As fi luat unul in ghiveci, dar aici, la noi, n-are.
December 19th, 2009 @ 21:08
nu, nu’s activist (o să-mi iau un brad viu, dacă găsesc), da’ umblam cu încărcătorul de telefon în mână prin casă.
şi mi-am adus aminte că, în vizită în franţa la un amic fiind (când cu interviurile), am păţit la fel cu laptopul.
trebuie să vină o revoluţie a măţăgăriei astea (da, şi la mine la calculator sunt un stol de cable, modemul de reţea, ruterul, adaptorul de telefon, alea), că nu se mai poate.
December 19th, 2009 @ 21:43
şi io opresc apa când mă spăl pe dinţi, dar asta pentru că mă inervează sunetul apei curgând
December 19th, 2009 @ 23:10
Dă infinit (sau dacă vrei, “division by zero error”), pen’ că n-am vecini care să joace table
December 20th, 2009 @ 09:47
păi ia să joace, ce păzesc?
December 23rd, 2009 @ 12:44
era sa zic si io cu opt culcat, dar mi-o lua dafin inainte.
December 26th, 2009 @ 09:14
Numarul de prize de la noi din casa este total insuficient, iar prizele sint puse la locurile cele mai imposibile, ma mir ca nu le-au pus si pe tavan. Daca-ti arat unde am priza de la masina de spalat, iti pica trompa.
Ei, si asta numai pentru ca dumnealor eliberatorii americani aveau in anii 50 alte instalatii electrice si alte idei despre cum se folosesc. Asta era ideea?
December 26th, 2009 @ 10:20
e interesant să urmăresc ce interpretări dă fiecare postării mele
nu bre, ideea este că trăim într-o epocă totalmente dominată de chestii pe care le punem în priză, şi săracele prize nu mai fac faţă.
urma un post despre transformatoare, cutiile alea negre şi grele atârnate de mai toate cablurile electrice ale secolului dooşunu – alea care adaugă un grad de complexitate punerii în priză a diverselor gadgets.
io aştept cu nerăbdare să se inventeze bateria atomică aia a lui Asimov, de o pui şi ţine 40 de ani, şi să scăpăm de dominaţia măţăgăriei căblăriei.
December 26th, 2009 @ 12:06
Păi și eu nu spusei tot aia? Dominată, sigur, și în orice caz altfel decît acum 50 de ani. Prizele, săracele, mi se rupe inima. Și transformatoarele, m-am întrebat întotdeuna dacă n-am putea să avem mai puține în vreun fel.
Bateria aia atomică există de cîteva zeci de ani, întrebarea e cine și-o permite la cît costă. Șefu meu visează la energie wireless, așa cum internetu merge wireless, să meargă si curentu, iar laptoapele să fie în sfîrșit liebere. Libertate, egalitate, polaritate! Sau cam așa ceva.