eu prognostichez că băsescu nu va fi suspendat. nea zambilă (antonescu, n.r.) și-a văzut juma’ de vis și întrezărește și jumatea ailaltă (plus că iote, pesedeul se ține de cuvânt), și va fi lăsat să iasă la bară de doo ori pe săptămână să urle la băsescu (“șo pă ei crinule!”), vorba lui Pleșu, transmiţîndu-i lui Băsescu al 3547-lea „avertisment serios“.

mă bazez pe oareșce logică – deși nu știu dacă logica e o boală de care suferă ponta și pesedeul lui (apropo, se cheamă PSD, nu USL, partidul liberal nu mai există, e doar aripa mai de dreapta a PSD-ului)

– ponta are nevoie de un țap ispășitor despre care să urle “păi da! noi vrem să facem bine țării, da’ uite nu ne lasă dictatorul!”
– publicul care acum îl urăște încă pe băsescu (și din care mulți stau într-un fel de exepctativă și pe jumate aprobă pe ponta) nu ar mai avea altă țintă a nemulțumirii și s-ar îndrepta – firesc – către putere
-e mai bine să ai un președinte la putere dar în lesă, izolat și fără multe pârghii (aici ponta poa’ să se înșele, de fapt), decât să-ți asumi tu responsabilitatea. nu uitați, austeritate este și va fi în continuare (PSD-ul a uitat brusc toate promisiunile de acum trei-patru luni și au trecut pe șestache legi pe care le opuneau), populația va fi în continuare nemulțumită
– ponta i-a arătat lui băsescu mușchii, a zdrăngănit din săbii, pentru a-și ușura lupta pentru prim ministru de la toamnă
– calculele lui ponta și ale PSD-ului său (sau mai degrabă invers, ponta e de fapt un fel de pion repede lepădabil dacă e cazul, vezi cazul geoană – numai că e prea idiot, plin de el și cu caș la gură ca să realizeze asta) au fost stricate de băsescu și asul lui din mânecă cu plagiatul. l-au forțat să ia niște măsuri care l-au compromis, și l-au compromis în afară, acolo unde contează. ponta si pesedeul, cred eu, au mizat pe o imagine externă bună, de prim ministru tânăr și energetic și modern, imagine care e țăndări acum
– legat de punctul de mai sus, opinia publică internă și mai ales internațională a reacționat (mai) prompt; america și europa au dat primele semnale. cum ziceam, PSD-ul se bizuia pe liniște afară și imagine frumoasă, în timp ce-și fac mendrele în țară. nu le-a ieșit, iar asul din mâneca lui băsescu a fost perfect, pentru că l-a compromis pe ponta cum nu l-ar fi compromis acțiunile proprii, și a declanșat un bulgăre de zăpadă.

om trăi și om vedea

dar, domnilor, știți despre ce este referendumul ăsta? știți ce veți ștampila acolo? nu, nu ștampilați susținerea nimănui;

referendumul ăsta este despre o alegere între a sancționa un rău din trecut și a sancționa un rău din viitor. trecutul nu-l mai poți schimba, iar sancționarea sa – ca alternativă la sanționarea răului ce va să vină, ce a venit deja – este un gest futil și fără consecințe mari. în trei luni, sau doi ani, răul trecutului va fi fost. viitorul, însă, da, viitorul îl poți schimba

eu nu votez anti-băsescu, pentru că vreau să sancționez un rău al viitorului.

bre, toate comisiile, alea de la revista “Nature”, aia de atestare a diplomelor, “Consiliul National de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare”, chiar si aia a universitatii unde s-a comis plagiatul, “Comisia de Etica a Universitatii Bucuresti”, sunt facute special, da’ special pentru don ponta ca sa-l discrediteze, in schimb aia din subordinea sa, prin ministerul Educatiei, “Consiliul National de Etica”, nu este facuta special pentru don ponta

Reactia lui Victor Ponta dupa decizia de plagiat: Decizia este politica. Este o comisie ad-hoc facuta special pentru mine
Universitatea din Bucuresti: Victor Ponta a plagiat

vladimir tismaneanu a facut, zilele aste, o remarca extrem de pertinenta, si anume diferentierea intre “legal” si “legitim”.
sa-l ascultam

[youtube]http://www.youtube.com/watch?v=ocnj9YEr9gM[/youtube]

in aceeasi linie mi permit sa dau copy-paste textului lui Adrian Papahagi de pe contributors.ro, Farsă sinistră, caut legitimitate | Contributors, cu mentiunea ca eu nu voi urmari sfatul de la final. alegerea mea, de nevalidare a unei invaliditati, este sa nu ma prezint la vot:

Referendumul din 29 iulie este încercarea disperată, dar dibace a unei puteri abuzive de a legitima o procedură la limita legalității printr-un vot popular.

Am auzit în ultimele zile, ad nauseam, următoarele argumente useliste mincinoase: 1) că majoritatea care susține actualul guvern ar fi fost legitimată de votul românilor și al labilelor dar suprareprezentatelor noastre minorități; 2) că Parlamentul ar fi cel mai legitim reprezentant al poporului, dacă nu singurul; 3) că Președintele și-ar fi piedut legitimitatea populară.

Toate aceste argumente doresc să legitimeze în ordine politică, dar și simbolică, în imaginarul colectiv, referendumul de demitere a Președintelui. Adevărul este însă altul.

În primul rând, singurul vot legitimant a fost pentru aleșii locali, în 10 iunie, și în niciun caz pentru o nouă majoritate parlamentară. USL nu se poate așadar prevala de un vot favorabil al românilor la alegeri legislative care încă nu au avut loc. Ce-ar fi să mai așteptăm nițel?

Apoi, așa cum ne-a reamintit recent ambasadorul Regatului Unit, un parlament cu zeci de pușcăriabili, incompatibili și traseiști nu are cine știe ce legitimitate. Eu însumi am votat în cartierul Mănăștur din Cluj pentru un deputat care s-a dovedit traseist – cu alte cuvinte, a deturnat mandatul încredințat. Eu l-am trimis în Parlament ca să susțină o majoritate de dreapta, el a răsturnat-o, abuzând de mandatul pe care eu și alte mii de clujeni i l-am acordat.

În fine, Președintele Traian Băsescu a fost legitimat de majoritatea electorilor prin vot popular direct în 2009, cu un mandat de cinci ani. În nicio țară democratică – Franța, SUA, bunăoară – nu se schimbă președinții după cum variază sondajele sau după cum se reconfigurează majoritățile parlamentare. Chiar dacă majoritățile se schimbă în Congresul american, Președintele rămâne în funcție până la expirarea mandatului. Chiar dacă au loc alegeri legislative în cursul mandatului Președintelui Franței și se instalează majorități din opoziție, acestea coabitează cu Președintele în funcție până la expirarea mandatului. Președintele, popular sau nu, e legitim timp de cinci ani, spre deosebire de guverne – numite! –, care se fac și se desfac în funcție de moțiuni și de sprijinul parlamentar.

Așadar, nici actualul guvern, care nu provine dintr-un vot popular recent, ci dintr-un joc parlamentar murdar, nici un parlament plin de incompatibili, condamnați penal și traseiști nu pot legitima politic sau moral un referendum pucist împotriva unui Președinte legitim ales, indiferent cum stă acesta în sondaje. A dori să acoperi o lovitură de palat prin votul poporului nu poate fi numit decât ticăloșie.

Pe lângă aceasta, nu doar principial, ci și tehnic acest referendum este viciat de abuzuri binecunoscute. Doar lipsa de legitimitate justifică nenumăratele lovituri murdare ale USL și faulturile la jucători, arbitri și spectatori. Le enumăr cu silă, căci ne-am săturat cu toții să le facem pomelnicul: înlocuirea fulgerătoare a Avocatului Poporului; schimbarea nestatutară a șefilor Camerelor; restrângerea atribuțiilor Curții Constituționale prin ordonanță de urgență; trecerea Monitorului Oficial în subordinea Guvernului pentru a permite grăbirea sau întârzierea publicării textelor legislative; suspendarea din senin, în doar trei zile, a Președintelui ales; lungirea duratei de vot (dacă nu s-a putut două zile, sunt bune și 16 ore); încercarea de reducere a corpului electoral și a secțiilor de votare din străinătate, etc., etc. Politic, dar și tehnic, referendumul din 29 iulie este o farsă, pe care noi, cetățeni de bună credință suntem chemați să o legitimăm în fața întregii Europe.

La rândul lor, cei care au declanșat Referendumul sunt infinit mai puțin legitimi politic și moral decât Președintele ales, Traian Băsescu.

Cum poate fi mai legitim decât Traian Băsescu, votat de peste 5 milioane de români, Crin Antonescu, intrat în Senat de pe locul al doilea, cu puțin peste 9000 de voturi? Cum poate fi mai legitim un om care nu a fost în stare să câștige nici măcar un colegiu, dar a fost instalat în doar câteva zile Președinte al Senatului și Președinte interimar? Cum poate fi mai legitim întâiul chiulangiu al Parlamentului, un om care se răstește cu mânie proletară la Occident, ca un trist avatar al lui Nicolae Ceaușescu?

Cum poate fi mai legitim decât Traian Băsescu, moralmente sau ca om de stat, Victor Ponta, acuzat de plagiat, chemat la raport de Europa, pus la colț, renegat chiar de socialiștii europeni prin voci precum Președintele Parlamentului European, Martin Schulz, fostul ministru german de externe și vicecancelar, Frank-Walter Steinmeier sau viceprim-ministrul luxemburghez Jean Asselborn?

Cum pot fi mai legitimi politic decât Traian Băsescu senatorul penal Cătălin Voicu, traseiștii de la UNPR, incompatibilul Mircea Diaconu și alții?

Ceea ce ni se pregătește în 29 iulie este o farsă sinistră. Poporul român este chemat la urne pentru a legitima politic o procedură viciată, un referendum la limita de jos a legalității, smuls prin siluirea instituțiilor statului și batjocorirea Constituției, legilor și regulamentelor Camerelor. Suntem chemați să legitimăm cea mai ilegitimă mișcare politicianistă împotriva unui Președinte legitim, că ne place sau nu de Traian Băsescu. Suntem chemați la vot ca să oferim alibiul perfect tuturor politrucilor useliști, udemeriști și uneperiști speriați de lege, intimidați de un Occident care joacă după reguli și aplaudați doar de Moscova și de Vladimir Voronin.

Răspunsul cetățenilor onești nu poate fi decât unul singur: NU trebuie să legitimăm acest simulacru de referendum. Președintele Băsescu rămâne legitim până în 2014 prin votul din 2009, prin aprecierea internațională de care se bucură, prin lupta pe care o duce pentru Justiție, un Stat modern și o Românie europeană. În 29 iulie nu protestăm împotriva lui Traian Băsescu, ci a unei agresiuni împotriva Statului de drept. Singura acțiune legitimă este boicotarea votului sau, dacă chiar debordăm de elan referendar, punerea ștampilei pe NU.

Semnatarii aceste scrisori își exprima suportul categoric pentru decizia Comisiei de Etică a Universității din București referitoare la acuzația de plagiere a tezei de doctorat, adusă actualului prim ministru al României, Victor Ponta. La aceeași concluzie – și anume că peste o treime din teza de doctorat a fost plagiată – ajunsese și Consiliul general al Consiliului National de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare, desființat abuziv de către ministrul interimar al Educației, Liviu Pop, aflat în subordinea primului ministru desemnat, Victor Ponta.

Materialele realizate de Comisia de Etică a Universității din București, referitoare cazul plagiatului lui Victor Ponta, au fost puse la dispoziție pe pagina de internet a Universității

Reamintim că acuzația de plagiat a fost inițial publicată și suportată de prestigioasa revistă Nature, care este în afara oricărei posibile suspiciuni de partizanat.

Guvernul și parlamentul, în frunte cu Victor Ponta, sunt vinovați de abuz în încercarea de a obstrucționa și manipula procesul de evaluare a acuzației de plagiat.

Condamnăm pe această cale politizarea și scăderea standardelor în educația superioară din România.

mă frământă o chestie. dacă nu se aproba chestia cu cvorumul de prezență, oare aș mai fi fost îndemnat de toți să mă duc la referendum “pentru că de aia au murit tinerii”, “pentru că este responsabilitatea unui cetățen democratic”, pentru că aia, pentru că ailaltă, știut fiind că nu aș fi votat demiterea?
*curios*